Crustele de lapte la copii

Un fenomen foarte frecvent

Crustele de lapte afectează aproximativ două treimi dintre bebeluși⁽¹⁾. Apare în primele șase luni de viață și uneori poate dura până când copilul împlinește 2 sau 3 ani. Termenul de cruste de lapte este rezervat exclusiv copiilor. Nu utilizăm termenul de cruste de lapte la adulți, ci pe cel de dermatită seboreică.
Contrar credinței populare, crustele de lapte a sugarilor nu au nimic de-a face cu igiena deficitară sau cu alimentația. Denumirea de cruste de lapte se datorează pur și simplu asemănării acestor cruste cu laptele revărsat din oală care s-a uscat pe plită.

De ce apar crustele de lapte la nivelul părului bebelușilor?

La finalul sarcinii, anumiți hormoni materni sunt transmiși copilului. Acești hormoni sunt cei care stimulează glandele sebacee și provoacă hiperseboree, care este, la rândul său, cauza crustelor de lapte a sugarilor.
Acest exces de sebum, produs de glandele sebacee situate la rădăcina firelor de păr, blochează celulele moarte, numite și scuame, și induce aglutinarea acestora pentru a forma ceea ce este cunoscut sub numele de cruste de lapte.
În plus, sebumul, bogat în lipide, favorizează proliferarea levurilor lipofile din genul Malassezia, care sunt prezente în mod natural pe suprafața pielii.
Combinația dintre prezența în număr mare a levurilor Malassezia cu hiperseboreea este responsabilă pentru această afecțiune.

Mai multe zone afectate

• În marea majoritate a cazurilor, crustele de lapte sunt prezente la nivelul părului sau, mai exact, pe scalp. Se lipește de firele de păr și, prin urmare, este greu de îndepărtat. Leziunile încep să apară cel mai adesea la nivelul fontanelei (spațiul de pe partea superioară a craniului la joncțiunea oaselor) și apoi se extind pe întregul scalp, luând aspectul unei căști.
• Fesele: afectarea se limitează la pliurile pielii sau apare sub forma unor zone de culoare roșu aprins, sub scutec sau în afara sa.
• Alte pliuri ale pielii: roșeața poate apărea în axile, pe gât, în spatele urechilor, în spatele genunchilor și în plica cotului.

Când este afectat tot corpul, ceea ce se întâmplă doar în cazuri excepționale, se numește boala Leiner.
Această afecțiune se caracterizează de obicei prin afectarea feselor și a pliurilor feselor, extinzându-se la zona genitală, abdomen și uneori pe întregul corp al bebelușului. Deși extinderea simptomelor poate genera îngrijorare, este o boală benignă, nefiind gravă.
Este recomandat să consultați medicul de familie pentru a vă prescrie tratamentul necesar. În general, se prescrie un antiseptic pentru prevenirea infectării leziunilor, o substanță grasă pentru înmuierea crustelor, un tratament keratolitic pentru a ajuta la eliminarea acestora și, uneori, un antifungic de uz extern pentru limitarea proliferării levurilor.

C Moises-Alfaro et al, In J Dermatol 2002, 41, 349-351