Prurit dermatologic

Pruritul este senzația neplăcută care îl determină pe bolnav să se scarpine. Multe persoane sunt afectate zilnic de prurit, atât copii, cât și adulți și vârstnici, atât bărbați cât și femei. Pruritul și mâncărimile însoțesc multe boli de piele, în aceste cazuri îl numim prurit dermatologic sau prurit de origine dermatologică. O scurtă trecere în revistă a principalelor boli de piele care pot provoca prurit și a soluțiilor disponibile pentru ameliorarea acestora.

DU_HOME-PAGE_VISUEL-DERMATOLOGIST_BASE_HEADER 960x584

Cuprins

Recunoașterea pruritului dermatologic

Pruritul dermatologic este pruritul care provine de la una sau mai multe leziuni cutanate, adică de la o boală sau afecțiune a pielii.

Astfel, pruritul dermatologic este relativ ușor de recunoscut, deoarece implică anomalii prezente pe piele, cum ar fi pete, plăci, cicatrici etc. De cele mai multe ori, pruritul dermatologic este inițial localizat la aceste anomalii, dar poate deveni și cronic (persistent mai mult de 6 săptămâni) și mai difuz. Scărpinatul poate duce la apariția unor leziuni suplimentare numite leziuni de scărpinat.

Ce boli de piele pot provoca mâncărimi?

Multe boli de piele pot fi cauza mâncărimilor. Principalele boli de piele care provoacă prurit sunt dermatozele inflamatorii frecvente:

Eczema

Eczema se caracterizează prin prezența unor plăci roșii, piele uscată și mâncărimi. Există mai multe tipuri de eczeme, dintre care cele mai frecvente sunt eczema atopică, eczema de contact și eczema cronică a mâinilor.

Psoriazis

Psoriazisul se caracterizează prin prezența unor plăci roșii mai mult sau mai puțin extinse, în general pruriginoase și acoperite de un strat gros de scuame albe.

Dermatita seboreică

Dermatita seboreică afectează pielea și/sau scalpul. Se definește prin prezența unor plăci roșii slab delimitate, acoperite cu scuame mici, mai mult sau mai puțin grase, neaderente. Și aici, pruritul este adesea foarte prezent și reprezintă o problemă zilnică.

Urticarie

Urticaria, reprezintă apariția unor pete mobile, roșii, în relief și cu mâncărimi. Urticaria este considerată acută atunci când durează mai puțin de 6 săptămâni și cronică dincolo de această perioadă. Există multe cauze ale urticariei, atât alergice, cât și non-alergice.

Alte boli de piele mai puțin frecvente sunt, de asemenea, asociate cu prurit:
- Ihtioza: o boală genetică rară în care pielea este foarte uscată, aspră și solzoasă.
- Pemfigoidul bulos: o boală autoimună buloasă care afectează persoanele în vârstă.
Multe dermatoze infecțioase provoacă prurit:
- Scabie: un parazit extrem de contagios cauzat de un acarian, acarianul mâncărimii, care sapă șanțuri microscopice în piele. Pruritul este adesea intens și se agravează noaptea.
- Păduchii: păduchii de cap sunt cei mai cunoscuți, dar există și păduchi de corp și păduchi pubieni.
- Varicela: probabil cea mai cunoscută boală a copilăriei. Este de origine virală și este extrem de contagioasă.

Alergiile cutanate reprezintă o altă categorie relativ semnificativă de prurit dermatologic. Se poate fi alergic la metale precum nichelul (prezent în special în bijuteriile de fantezie), la parfumuri, coloranți, conservanți etc.

În cele din urmă, pruritul dematologic poate fi rezultatul unor afecțiuni cutanate mai izolate, cum ar fi înțepăturile sau mușcăturile de insecte, reacțiile la anumite plante sau arsurile solare.

În cazurile de dermatoză pruriginoasă, provocarea constă în a nu scărpina leziunile pentru a evita suprainfectarea pielii și/sau vindecarea rănilor.

Ameliorarea mâncărimilor legate de pruritul dermatologic

Pruritul dermatologic poate fi tratat în mai multe moduri. De fapt, totul depinde de afecțiunea cutanată în cauză. De exemplu:

  • Eczema este, de obicei, ameliorată prin utilizarea de corticosteroizi și emoliente topice.
  • Formele severe de psoriazis sunt tratate cu medicamente injectabile numite bioterapii.
  • Scabia necesită aplicarea de creme antiparazitare și/sau ivermectină pe cale orală.

Astfel, pentru a ameliora pruritul dermatologic, este adesea necesar să consultați un medic și să respectați prescripția acestuia. În același timp, puteți pune în aplicare câteva reguli simple de igienă și tratament care să vă ajute să aveți grijă de pielea dumneavoastră zilnic și să preveniți deteriorarea acesteia. De exemplu, optați pentru dușuri calde și rapide. Folosiți un săpun supergras, un syndet sau un ulei de curățare, fără parfumuri și fără substanțe iritante. Clătiți bine și uscați pielea tamponând ușor cu un prosop moale. Păstrați unghiile scurte și purtați haine confortabile din bumbac.

Dacă simțiți nevoia să vă scărpinați, aplicați ceva rece pe zonă: apă termală, dosul unei linguri, un ventilator, o pungă de mazăre congelată etc.

Sus